[Strofa 1: Caddillac]
Sună atât de frumos când spui „poveste de iubire”
Simți că se umple sufletu' de fericire
Pare cuvântu' cheie, nici n-ai idee
Când sare prima scânteie, se aprinde și dispare-n flăcări tot
Era un boboc de fată, o inimă curată, caldă
Catifelată ca petalele de trandafir
Inevitabil să nu te-ndrăgostești de ea iremediabil
Ducea o viață scandalos de grea
Cu un tată vitreg care-o abuza
Cu o mama care niciodată n-asculta
Ce avea de zis, îi păsa numai de ea
Băiatu' nu era un pui de șmecher
Da' la 22 de ani avea un nume în cartier
O iubea, atât de mult voia
Să o scoată din coșmarul ăsta în care trăia
Cu o scamatorie ca din pălarie
Au dispărut amândoi, fără să se știe
Unde au plecat și nici măcar dacă
Se vor mai întoarce p-aici vreodată

[Refren: Lucian Colareza]
Era o floare încântătoare
Rămân acum amintiri chinuitoare
Și lacrimile vor mai fi
Mult după ce trandafirii vor muri
Era o floare încântătoare
Rămân acum amintiri chinuitoare (amintiri chinuitoare)
Și lacrimile vor mai fi
Mult după ce trandafirii vor muri
[Strofa 2: Caddillac & Lucian Colareza]
Au trecut aproape șapte ani de când au plecat
Fata niciodată nu l-a întrebat
Cum a reușit, oare cum s-a descurcat
Era atât de fericită, nici n-ar fi contat
Îi cântau îngerii la harpe
Ar fi mers cu el și-n gaură de șarpe
Doar să-l țină-n brațe și s-audă-n noapte
Din gura lui cele mai frumoase șoapte
Dar, într-o seară, era singură, gătea
Cineva apăsa cu insistență soneria
Deschide, vede-n față un malac
Dezvelind o macetă lungă de sub parpalac
C-o mână-n gât, o trage în sufragerie
O întreabă unde-s banii, ea zice că nu știe
Îi rupe hainele și o violează
Destinu' ei se-ntorcea la prima fază
Sună atât de frumos când spui „poveste de iubire”
Simți că se umple sufletu' de fericire
Pare cuvântu' cheie, nici n-ai idee
Când sare prima scânteie, se aprinde și dispare-n flăcări tot

[Refren: Lucian Colareza]
Era o floare încântătoare
Rămân acum amintiri chinuitoare
Și lacrimile vor mai fi
Mult după ce trandafirii vor muri
Era o floare încântătoare
Rămân acum amintiri chinuitoare
Și lacrimile vor mai fi
Mult după ce trandafirii vor muri
[Strofa 3: Caddillac & Tata Vlad]
Băiatu' intră-n casă, vesel, zâmbitor (Ce? Ce?)
Da-i zâmbește înapoi o față din trecutul lor
Face un pas, ce vede e de-a dreptu' tragic
Scamatoria nu ieșise tocmai magic
Înnebunit, ia o scrumieră și-o aruncă
Malacu' taie gâtu' fetei și cade stâncă
Îl lovește disperat, zbiară și plânge
Iubita lui zace moartă într-un lac de sânge
Nu poate fi adevărat, nu e corect
De ce să ți se-ntâmple ție? Nu e drept
Lua-m-ar dracu', e numai vina mea
N-aș fi crezut să se termine așa
Sună atât de frumos când spui „poveste de iubire”
Simți că se umple sufletu' de fericire
Pare cuvântu' cheie, nici n-ai idee
Când sare prima scânteie, se aprinde și dispare-n flăcări tot

[Refren: Lucian Colareza]
Era o floare încântătoare
Rămân acum amintiri chinuitoare
Și lacrimile vor mai fi
Mult după ce trandafirii vor muri
Era o floare încântătoare
Rămân acum amintiri chinuitoare
Și lacrimile vor mai fi
Mult după ce trandafirii vor muri
[Refren: Lucian Colareza]
Era o floare încântătoare
Rămân acum amintiri chinuitoare
Și lacrimile vor mai fi
Mult după ce trandafirii vor muri
Era o floare încântătoare
Rămân acum amintiri chinuitoare
Și lacrimile vor mai fi (Și lacrimile vor mai fi)
Mult după ce trandafirii vor muri
Era o floare încântătoare
Rămân acum amintiri chinuitoare
Și lacrimile vor mai fi
Mult după ce trandafirii vor muri
Era o floare încântătoare
Rămân acum amintiri chinuitoare
Și lacrimile vor mai fi
Mult după ce trandafirii vor muri
(Mult după ce trandafirii vor muri)