[Verse 1: Vlad Dobrescu]
Fratele meu mă zbat în zadar să scap de vicii proaste
Când cercurile-n care mă-nvârt sunt vicioase
Şi astfel mă lupt de vreo 33 de ani
Prea puţini pentru prieteni, prea mult pentru duşmani
Nu vreau răul nimănui, dar cumva-l obţin
Cu vârf şi îndesat, ca un vulcan dospind
Mi-aş dori să-l sting, să-mi schimb viaţa
Dar singurul control ce-l ţin e formaţia
Şi poate n-aş fi zis asta ieri
Dar azi mă simt ca un simplu pasager
Văd impactul iminent, nu ştiu cum să-l evit
Strig la pilot, dar nu-i pasă că-i pe-un curs greşit
Mă culc pregătit, de mâine din nou voi fi
Înapoi la start, fără vreun bonus ca la Monopoly
Ştii ce-i nasol când eşti propriu inamic?
C-o parte din mine pierde chiar şi când caştig

[Hook: Vlad Dobrescu]
În jurul meu, lucrurile parcă s-au schimbat (în jurul meu)
Dar toate au rămas la fel de fapt
Beau direct din sticla, mi-l aprind să inspir
Fumul greu, apoi îl sting, că totu-ncepe să se-nvârtă-n jurul meu
Nu sunt unde-ar trebui să fiu (în jurul meu)
Dar locul ăsta este tot ce ştiu
Îmi trebuie urgent un plan să schimb ceva
Încep să scriu cu tupeu, apoi îl şterg Fiindca lumea nu se-nvârte-n jurul meu
[Verse 2: Carbon]
Am pornit la drum cu dreptul, acum păşesc cu stângul
Privesc dreptul în oglindă, nu mă obişnuiesc cu strâmbul
Dintre patru pereţi mă-ndrept spre patru scânduri
Îmi dă linişte gândul că la toţi ne vine rândul
În realitate mă scot din sărite aspectele enervante
Poate d-aia mă rup des, să ies din realitate
Idei dezordonate, mă pierd în sensul lor
Şi în vers pun pe piese, mersul lucrurilor
Şi mor de ciudă, când văd cât sunt de slab
Cad în tentaţii bolnav şi viitoru-i tot mai firav
Aş vrea să înţeleg tot ce mă ţine pe loc
Stau în umbra mea şi asta-mi produce doar disconfort
N-am cum să mă-ntorc, tre' să schimb de pe-acum filmul
Că finalu-i dramatic, când ucizi cu patimă copilul
Cert e că înainte de toate mă-ngrop eu primul
Şi în jurul meu e lumea-ntreagă si am nevoie de stimuli

[Hook: Vlad Dobrescu]
În jurul meu, lucrurile parcă s-au schimbat (în jurul meu)
Dar toate au rămas la fel de fapt
Beau direct din sticla, mi-l aprind să inspir
Fumul greu, apoi îl sting, că totu-ncepe să se-nvârtă-n jurul meu
Nu sunt unde-ar trebui să fiu (în jurul meu)
Dar locul ăsta este tot ce ştiu
Îmi trebuie urgent un plan să schimb ceva
Încep să scriu cu tupeu, apoi îl şterg Fiindca lumea nu se-nvârte-n jurul meu
[Verse 3: DOC]
De la absint să fie cum tot se-nvârte-n jurul meu
Viaţa, o călătorie, eu propriu ghid în turul meu
De la verdele ăsta să fie că mişc curul greu
Ca nebunu' ard până simt protonii din nucleu
Oare, de la bun simţ să fie că nu scot dinţi
Când văd anumiţi cerşetori de atenţie devenind prinţi
Sinceritate să fie când al meu 'te cred' devine 'minţi'
Poate artă să fie când vezi, ce-auzi devine simţ
Mi-e clar că până stau în scânduri
O să stau pe beat sau stau pe gânduri
O să fug de tot, să rămân eu
Că deja e plin de roboţi în jurul meu
Şi-o ard din ce în ce mai singur şi nesigur
Ma asigur contra a proaste şiretlicuri şi desigur
Că mă duc cu capu' înainte, dar inainte sa ma duc
Eu mă mulţumesc că mă trezesc, dinainte să mă culc

[Hook: Vlad Dobrescu]
În jurul meu, lucrurile parcă s-au schimbat (în jurul meu)
Dar toate au rămas la fel de fapt
Beau direct din sticla, mi-l aprind să inspir
Fumul greu, apoi îl sting, că totu-ncepe să se-nvârtă-n jurul meu
Nu sunt unde-ar trebui să fiu (în jurul meu)
Dar locul ăsta este tot ce ştiu
Îmi trebuie urgent un plan să schimb ceva
Încep să scriu cu tupeu, apoi îl şterg Fiindca lumea nu se-nvârte-n jurul meu