[Verse 1: Vlad Dobrescu]
Când mă duc la studio, fac vreo trei ore dus-întors
Schimb o maşină şi două metrouri, plus pe jos
Printre necunoscuţi, nu ştiu de unde-s toţi
Dar bucureşteanu-i născut nervos
Nu mai suntem maimuţe, de mult suntem mai mulţi
Sute de-adulţi vânând autobuze ca pe mamuţi
În staţii stai şi-aştepţi, nu-i ca taxi
Maşinile-n trafic, ciorchine de struguri acri
De n-ar fi nici-una ar fi mai mişto
Dar dac-aş avea caşcaval, mi-aş lua şi io
Sau un kalashnikov, pentru cine mă deranjează
Bagi manele pe mobil? Dă-mi-l să-ţi arăt o fază
Fii atent, apasă butonul de minim de la volum
Că eu nu sunt SRI să-ţi ascult ţie telefonul
Aşa că-n loc s-arunci cu banii, cum îţi cântă melodia
Du-te şi ia-ţi imediat căşti să-ţi cânte numai ţie
Acuma-i linişte şi pace, dar doar timp de-o staţie
Simte-l p-ăsta cum miroase a transpiraţie
Şi se-ndreaptă-ncoa, tre' să fac ceva
Că vrea să se-aşeze lângă, frate, nu te supăra
Ştiu că par puştan, şi tu ai patruş de ani
Nu vreau să-ţi fiu inamic, dar mai fă şi tu un duş, man
Şi-l împing să-l conving să continue
Înspre partea-ntunecată, mai în spate, unde nu e nimeni
Deschid geamul ca să pot să respir
Pe geam văd jungla, sper să n-ajung la ştiri
Că scenarii violente care pot să se formeze
Văd că până şi pe paznici scrie Scorsese
Fii atent
[Hook: Vlad Dobrescu]
Se-nghesuie să intre, se-nghesuie să iasă
În lungul drum spre casă
Chiar aş vrea să-ncerce cineva să m-oprească
În lungul drum spre casă
Tu veziţi de treaba ta, noi ne vedem de treaba noastră
În lungul drum spre casă
Şi dacă nu mai ai loc, ia-o la pas, cui îi pasă?
În lungul drum spre casă
În lungul drum spre casă
În lungul drum spre casă
[Verse 2: Norzeatic]
Departe de volum pe un ecran de TV
Te-ntrebi cum s-o ţii real în acest cadru SF
Lucrări curente la curent, apă, terasament
Oraşul e permanent ca după bombardament
Nori de praf, faţadă la un spectru bolnav
Iar firele de "telegraf" atârnă cam grav
De fapt, când zic "telegraf" e cu ghilimele
Sunt mii de reţele, zici că pică stâlpii cu ele
Un morman de probleme, permanent strada geme
Aceleaşi scene, e normal să taci că stratageme
Că sistemul e os, d-aia n-ai os să le reclamezi jenant
Ca un vers dintr-o reclamă la tele, man
Hai că m-a luat cu vorba, e momentul s-o tai
Ok, încerc să mă sui în tramvai
Dar e cum ai căuta în carul cu fân, un buz sau un pai
Depinde cum o pui sau o dai
E-o adevărată corvoadă chiar şi să treci strada
Doar să fii ne bani gata să eviţi debandada
Dar nu tre' să faci spume, că orice s-ar spune
Între-atâtea putrede sunt şi părţi bune
Doar c-un bilet RATB poţi să faci saună
Şi-ai şi gratis la zoo de-atâta faună
300 în picioare, 34 pe scaune
Sotto nu mori de foame ca inspectul de daune
Şi-atunci rămâne doar să faci haz de-această hazna
Că dacă râzi, poate reuşeşti să n-o iei razna
Şi-aşa tre' să port cap că trăieşti la vida loca
Când de fapt tu nu ştii cine eşti, trăiţi-ar mă-ta
În timp ce se deruleaz-operaţiunea fii de masă
Tre' să stai cu mintea trează, doar aşa mai vii de-acasă
Acum i-atâtea de zis că n-ai putea bănui
Acum o-ntind c-am băgat bomboană-n pavilionul i
[Hook: Vlad Dobrescu]
E-o cărare anevoioasă, pare o nebuloasă
În lungul drum spre casă
Tre' să te pregăteşti ca pentr-o treabă serioasă
În lungul drum spre casă
Să nu te tragă aţa p-o alee retrasă
În lungul drum spre casă
Să nu iei vreo groapă, şanţ, prăpastie sau crevasă
În lungul drum spre casă
Cum să te scoţi pe două sau patru roţi, oricum e groasă
În lungul drum spre casă
Nu-ţi ţine nimeni de şase în costum de ţestoasă
În lungul drum spre casă
Ai grijă cum te strecori între bordură şi terasă
În lungul drum spre casă
Sau rămâi în oraş decât să de necaz
În lungul drum spre casă